V de la Violenta

Un articol preluat de pe http://cuvinteledor.ro/
Pentru vizionarea clipurilor, fie asteptati sa se incarce, cateva minute, fie intrati pe link-ul de mai sus, unde veti gasi articolul, la V de la Violenta
.
"V de la Violenta

O definitie generala a violentei, asa cum este formulata de Organizatia Mondiala a Sanatatii, este „utilizarea voita a fortei fizice, asupra propriei persoane, asupra altcuiva sau asupra unui grup sau comunitati, rezultand in traume fizice sau psihologice”.

Caracterizarea cuprinde mai multe tipuri de violenta, precum cea interpersonala, comportamentul suicidal sau chiar razboaiele. De asemenea, sunt considerate drept violenta si actele de amenintare sau intimidare. Pe langa traumele fizice pe care violenta le poate genera, aceasta poate avea multe alte consecinte mai putin evidente, insa la fel de grave pentru victime: traume psihologice care compromit dezvoltarea armonioasa a oamenilor, familiilor si, in ultima instanta, a intregilor comunitati.

Evolutia societatii umane a pozitionat violenta ca un comportament nedorit si descurajat. Dar cazurile de violenta raman o constanta in societate, fiind in final o forma de exprimare care semnaleaza anumite disfunctii.

Violenta care implica copii sau adolescenti ocupa zilnic spatiu in media din intreaga lume, prin cazuri surprinzatoare daca sunt raportate la varsta celor implicati. Violenta juvenila nu poate fi disociata de alte comportamente problematice. Tinerii violenti sunt predispusi si la alte probleme precum absenteism sau renuntarea la scoala, consumul de alcool sau droguri sau o rata ridicata a bolilor transmise sexual, printre altele. Exista o legatura stransa intre violenta juvenila si alte tipuri de violenta. Spre exemplu, atunci cand un copil asista la acte de violenta in familie sau este el insusi maltratat, acesta poate considera violenta ca o modalitate pe care o considera normala pentru a-si exprima si rezolva problemele.

Unii tineri afiseaza inca din frageda copilarie probleme comportamentale ce denatureaza in forme severe de agresiune pana la varsta adolescentei. Comportamentul parintilor si intregul mediu de acasa reprezinta factori esentiali in dezvoltarea comportamentului violent in randul tinerilor. Deficitul de comunicare, lipsa supravegherii si a atentiei acordate copiilor de catre parinti, precum si folosirea pedepselor dure ca metode de disciplinare sunt factori favorizanti ai comportamentului violent la varsta adolescentei.

Trasaturile de personalitate ale copilului sau adolescentului sunt si ele intr-o corelatie stransa cu comportamentele violente: trasaturi de ordin egocentric, diminuarea sentimentului de responsabilitate si culpabilitate, instabilitatea emotionala, slabiciunea mecanismelor voluntare, de autocontrol. Din acest motiv, comunicarea eficienta cu parintii este cu atat mai importanta, deoarece, odata identificate astfel de trasaturi, ele trebuie avute sub atentie si corectate.

Referindu-ne la mediul educational, se poate afirma ca  violenta este, din punct de vedere statistic, cea mai frecventa conduita de devianta scolara, care capata proportii si mai mari tocmai pentru ca nu se manifesta doar in perimetrul scolii. Violentele intre copii se pot produce oriunde si oricand.

Intre toate formele de violenta, cea verbala ramane predominanta, fara ca impactul sau sa fie de neglijat in comparatie cu violenta fizica si semnaleaza de obicei un potential de escaladare catre alte tipuri de violenta, in special cea fizica.

Violenta verbala reprezinta folosirea unui limbaj ofensator cu intentia de a-l rani pe celalalt: agresorul tipa la celalalt, il jigneste sau injura sau intimideaza, raspandeste informatii mincinoase despre acesta, il pune in ipostaze de inferioritate, il ameninta sau il porecleste, producandu-i traume pe termen mai scurt sau mai lung.

Anda Pacurar, psihoterapeut, despre legatura intre violenta verbala si cea fizica, despre comunicare ca instrument de preventie, despre motivatiile agresorului.

Cati Calin, psiholog si trainer comunicare relationala, despre cum ajung copiii sa testeze violenta verbala si felul in care pot fi descurajati sa o faca.

Tudor Chirila, artist, despre legatura dintre violenta verbala si cea fizica.

Orice persoana poate fi victima abuzului verbal, indiferent de cultura din care provine, rasa, orientare sexuala sau varsta. Acest tip de abuz poate genera victimelor stari de depresie clinica sau alte tipuri de stres post-traumatic. Astfel, o persoana care este abuzata verbal sistematic este mult mai expusa bolilor legate de stres. In multe cazuri abuzul verbal poate afecta victima mai mult decat un abuz fizic: atunci cand o persoana este abuzata verbal inca din copilarie, aceasta ar putea dezvolta afectiuni psihologice ce vor persista multi ani pe parcursul vietii.

Prin acest tip de comportament agresorul incearca sa-si rezolve propriile probleme, dar este, de fapt, la randul sau o victima a propriului sau comportament. De multe ori, cei ce abuzeaza verbal au o parere proasta despre ei insisi, astfel ca incearca sa isi puna victimele intr-o situatie similara lor, facandu-i prin abuz sa isi piarda stima de sine.

La nivel international, abuzurile de tip emotional, verbal si fizic, exprimate  uneori prin metode destul de subtile, precum intimidarea, se numesc generic „bullying”, cu agresorul identificat ca „bully”. Fenomenul poate implica doar doua persoane sau poate lua forme mai complexe, in care agresorul are acolitii sai ce il sustin in actele de agresiune. Bullying-ul poate aparea in orice context ce implica interactiunea dintre oameni, fie ca vorbim despre scoala, familie, locul de munca sau cartierul in care locuim. In unele tari, ca, spre exemplu, SUA, exista legi care il sanctioneaza in mod explicit.

Silviu Ionita, psiholog si psihoterapeut, despre mediul familial si impactul sau in dezvoltarea ulterioara a copilului, respectiv in aparitia comportamentelor violente.

Lavinia Mandache, coordonator call center, Asociatia Telefonul Copilului, despre campanie, in contextul colaborarii de 11 ani de zile dintre Romtelecom si Asociatie