Este vorba de cercuri de pictura, de teatru, de limbi straine, vizite la muzee şi excursii, participarea la concursuri tematice, cumpărarea Gazetei Matematice şi a altor materiale didactice, activităţi derulate cu banii parinţilor.
Micuţii, caci e vorba mai ales de ciclul primar, sunt disperati, se obişnuiseră, se ataşaseră şi se bucurau de aceste activităţi care le făceau viaţa şcolară mai interesantă, mai atractivă, le satisfăceau curiozitatea avidă de nou şi neaşteptat.
Acum le-a rămas doar să buchisească texte şi să facă socoteli la aritmetică.
Să fie aceasta răzbunarea profesorilor la ofensiva mediatică dusă împotriva lor? Fără să se intrebe dacă pe merit sau nu?
Directorii sunt la originea acestor măsuri, să scape de orice bătaie de cap. Iar Inspectoratele Scolare nu s-au obosit să le explice că nu aceasta este calea de urmat.
Calea de urmat e simplă. Asociaţii ale părinţilor în fiecare şcoală (sau în mai multe şcoli, dacă sunt mai mici), cu personalitate juridică, cu cont în bancă şi operaţiuni financiar contabile legale.
Nu cred că la câteva sute sau peste o mie de părinţi nu se găsesc câţiva care să se priceapă la astfel de operaţiuni. Totul se rezolva dacă directorii şcolilor apelau la ei, le explicau care este situaţia şi care sunt cerinţele legii.
Consiliul Părinţilor din şcoală poate finanţa apoi orice activitate crede de cuviinţă şi o cer profesorii, elevii şi părinţii lor, cu respectarea prevederilor legii. Apoi, semestrial, să dea socoteală părinţilor elevilor din şcoală, cât, cum si în ce fel s-au cheltuit banii.
Ne-am învăţat să ignorăm legislaţia şi de aceea s-a ajuns la situaţii aberante precum aceea de la Scoala 10.
Stimaţi părinţi şi profesori,
Nu este necesar să opriţi aceste activităţi extracurriculare din şcoli, bucuria elevilor şi cu mare contribuţie la realizarea „mediului atractiv de învăţare”, în care copiii vin cu drag la şcoală.
Trebuie doar să respectaţi legea. Merită copiii noştri acest mic efort?